„[...]Sau poate că pictorul atât de profund hrănit de poezie confirmă afirmaţia lui Mario Praz că ut pictura poesis constituie de fapt o punere în gardă a poeţilor, căci pictura demonstrează că arta nu își atinge cu adevărat culmea decît in măsura in care păstrează legatura cu vizibilul. Atunci paradoxul lui Anghel ar fi că a devenit scriitor pentru a fi „mai pictor“.”

Cristian-Robert Velescu